Datele arată o creștere a ofertelor de employment, dar calitatea acestor locuri de muncă ridică semne de întrebare. Cele mai multe posturi sunt în sectoare cu salarii mici și perspectivă limitată de dezvoltare profesională.
Companiile mici și microîntreprinderile au postat peste 66.000 de locuri de muncă în 2026, potrivit datelor recente. La prima vedere, cifra pare încurajatoare. La o analiză mai atentă, însă, structura acestor joburi ridică întrebări serioase despre viitorul forței de muncă din România.
Cele mai multe posturi sunt în retail (vânzări, casieri), servicii (ospitabilitate, curățenie), construcții (muncitori necalificați), producție (muncitori de linie), transport (șoferi) și turism (recepționeri, ghizi). Acestea sunt toate categorii profesionale care, conform studiilor internaționale, vor fi automatizate în proporție de peste 70% în următorii 10-15 ani. În alte cuvinte, românii care ocupă acum aceste posturi lucrează în meserii care nu vor mai exista într-o generație.
Problema nu este doar viitorul, ci și prezentul. Salariul minim în România rămâne printre cele mai mici din Uniunea Europeană, iar costul vieții în orașele mari a crescut semnificativ. Un casier din București câștigă aproximativ 2.500 de lei net pe lună, în timp ce chiria pentru un garsonier depășește adesea 1.800 de lei. Matematica este simplă și neîndurătoare: salariul minim nu acoperă traiul de bază în orașele mari, cu atât mai puțin permite economisire sau investiție în educație.