O nouă secțiune din prima autostradă care traversează Munții Carpați este aproape finalizată. România construiește, în sfârșit, o infrastructură care ar fi trebuit făcută acum 30 de ani

O nouă secțiune din prima autostradă care traversează Munții Carpați este aproape de finalizare. Proiectul, care ar fi trebuit realizat acum trei decenii, reprezintă un pas important pentru conectarea regiunilor țării — dar întrebarea este de ce a durat atât de mult.

România a început, în sfârșit, să construiască o autostradă care traversează Munții Carpați, iar o nouă secțiune este aproape finalizată. Pentru un proiect de această importanță — care conectează două regiuni majore ale țării și ar fi trebuit realizat acum 30 de ani — vestea că o porțiune este „aproape gata" sună mai degrabă ca o scuză decât ca o realizare.

Problema infrastructurii românești nu este lipsa de proiecte, ci viteza de execuție. În timp ce alte țări europene construiesc sute de kilometri de autostradă în câțiva ani, România se mândrește cu o secțiune „aproape finalizată" după ani de întârzieri, licitații contestate, contracte reziliate și fonduri europene pierdute. Fiecare kilometru de autostradă în România costă mai mult și durează mai mult decât oriunde altundeva în Europa, și nimeni nu pare dispus să explice de ce.

Cu toate acestea, vestea nu este complet negativă. Faptul că autostrada prin Carpați avansează, chiar și încet, înseamnă că există o direcție corectă. Problema este că în România „direcție corectă" și „execuție eficientă" sunt două concepte care rareori coexistă în același proiect.