Sâm, 31 oct 2026
Cernavodă rămâne oprită tot octombrie: România importă 2.000 MW la vârf și plătește energia ca în vest, cu salarii de est
Economie · 4 oct 2026

Cernavodă rămâne oprită tot octombrie: România importă 2.000 MW la vârf și plătește energia ca în vest, cu salarii de est

Guvernul a prelungit starea de alertă în energie încă 30 de zile. Ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite din august, Dunărea e la minim istoric, iar facturile urcă spre 2 lei/kWh. Cine plătește? Ghici.

România intră în a treia lună fără centrala nucleară de la Cernavodă. Primul reactor a fost oprit în iulie, al doilea în august, după ce debitul Dunării a scăzut atât de mult că nu mai poate asigura răcirea. Cele două unități produceau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă a țării. Acum, în loc de 20% nuclear, importăm — uneori aproape 2.000 MW la vârf, adică o Treime de Argeș de energie cumpărată de la vecini, la prețurile lor.

Ministerul Energiei spune că Dunărea ar putea coborî la 1.185-1.200 metri cubi pe secundă în primele săptămâni din octombrie. Pentru Cernavodă, intervalul 15-22 octombrie e critic — nivelul apei s-ar putea apropia de pragul care afectează sistemul de răcire. Dacă Dunărea scade sub minus 262 de centimetri, repornirea e exclusă. Reactoarele ar putea reveni pe la jumătatea lunii — „dacă evoluția debitului Dunării va permite". Adică dacă va ploua suficient ca să repornim o centrală nucleară. Nu e exact planul energetic pe care l-ai scrie la Bruxelles.

Între timp, prețurile pentru consumatorii casnici au urcat. Comparatorul ANRE arată oferte de 1,9 lei/kWh, unele depășind 2 lei/kWh. Dumitru Chisăliță, de la Asociația Energia Inteligentă, explică simplu: furnizorii au trebuit să înlocuiască energia ieftină de la Nuclearelectrica cu energie din import, la costuri mai mari. Aceste costuri se recuperază acum — de la tine. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, o numește „un eșec instituțional și de politici economice". Când Dăianu spune că e un eșec, înseamnă că e grav — omul nu exagerează niciodată, e ca un contabil care plânge în interior.

Când o țară cu o centrală nucleară trebuie să aștepte să plouă ca să o repornească, iar facturile urcă spre 2 lei/kWh ca să acopere costul energiei cumpărate din import, nu ai politică energetică — ai o rugăciune la adresa vremii plătită de consumator.