Un cutremur cu magnitudinea 3,8 s-a produs luni la 08:36 în zona Vrancea, la adâncimea de 133 km. A fost a patra seismă în trei zile în aceeași zonă. Niciun prejudiciu, dar suficiente câteva secunde de panică pentru bucureștenii care lucrează în blocuri construite înainte de 1977.
<p>Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a confirmat: cutremurul de luni dimineață a avut magnitudinea 3,8 pe scara Richter, la adâncimea de 133,5 km, în zona seismică Vrancea. Epicentrul a fost la 45 km sud de Focșani, 59 km sud de Buzău, 77 km est de Brașov. Nu a cauzat pagube, dar a fost resimțit clar în București, unde mulți oameni au simțit clădirile vibrând. E a patra zguduitură în trei zile în Vrancea: duminică două (3,1 și 3,4), sâmbătă alte două. Pământul e mai activ decât Parlamentul, care nu a votat nimic de 5 luni.</p><p>Vrancea e sursa seismică care produce cele mai mari cutremure din România. Cutremurul din 1977 (7,2 magnitudine) a ucis 1.570 de oameni și a distrus o treime din București. În 2026, mulți dintre acele blocuri încă stau în picioare. Nemodernizate, fără consolidare seismică, cu lifturi care se opresc la prima vibrație. Bucureștiul e, statistic, cel mai periculos oraș din Europa seismică. Dar asta nu a oprit pe nimeni să investească în consolidare. Au investit în fațade noi, în termopane, în balcoane închise care adaugă greutate. Logic.</p><p>Specialiștii spun că seismele de magnitudine mică din Vrancea sunt normale și nu indică neapărat un cutremur mare iminent. Dar statisticile arată că un cutremur major (peste 7 grade) se produce în medie la fiecare 30-40 de ani în Vrancea. Ultimul a fost în 1986 (7,1). Ar fi de 40 de ani. Dar hai să fim sinceri: românii nu se pregătesc pentru cutremure. Se pregătesc pentru facturi, pentru alegeri, pentru crize politice. Cutremurul vine pe lista de prioritate undeva după „găsim guvern” și înainte de „reparăm liftul”.</p>