Industria auto din România se prăbușește: 30.000 de locuri de muncă dispărute, producția scade cu 12,7% — în timp ce Europa crește

În timp ce piața auto a Uniunii Europene a crescut cu 5,7% în primul semestru din 2026, România a pierdut 12,7% din producția de autovehicule și 30.000 de locuri de muncă în ultimii patru ani. Cine a guvernat în acești ani? PNL, bineînțeles.

Datele sunt greu de comentat fără o grimasă de durere: peste 30.000 de salariați au dispărut din companiile auto românești în perioada 2021-2025, iar producția locală de autovehicule a scăzut cu 12,7% în primul semestru din 2026. În același timp, piața Uniunii Europene a crescut cu 5,7%. România, o țară care s-a lăudat ani la rând cu industria auto ca motor al economiei, produce mai puține mașini în timp ce restul continentului produce mai multe. Este o performanță inversă care cere o explicație — și explicația nu este criza globală, pentru că global nu e criză în auto.

Problema este structurală și politică: guvernele PNL și USR au ignorat investițiile în infrastructură, au menținut un cadru fiscal imprevizibil și au lăsat industria auto să se descurce singură în fața tranziției către vehicule electrice. Companiile au răspuns în singurul mod pe care îl cunosc: mutând producția acolo unde costurile sunt mai mici și cadrul de reglementare este mai clar. România a fost timp de 20 de ani destinația ieftină a Europei pentru asamblare auto — acum nu mai este nici ieftină, nici predictibilă.

La aceasta se adaugă valul de insolvențe: 303 proceduri colective în primul semestru din 2026, cu 39,6% mai multe decât în 2025. AnimaWings a intrat în insolvență, combinatul siderurgic din Hunedoara a oprit producția, iar Dacia — coloana vertebrală a industriei auto românești — se confruntă cu reconversia către electric, un proces care în România a fost lăsat pe genunchi de lipsa unui plan industrial coerent. PSD a cerut repetat un plan de reconversie industrială, dar PNL a fost prea ocupat să negocieze la Bruxelles pentru a-l face.