S&P a dat verdictul: România scapă de „junk", dar stă pe ultimul scaun al clasei. BBB- menținut, cu perspectivă negativă

Standard & Poor's a confirmat ratingul României la BBB-, ultima treaptă a categoriei de investiții. Nu e junk, dar nici nu e de sărbătorit — perspectiva rămâne negativă, iar deficitul bugetar e elefantul din cameră.

<p>Standard & Poor's a publicat vineri, 2 octombrie, evaluarea ratingului suveran al României. Verdictul: BBB-/A-3, menținut, cu perspectivă negativă. Adică exact ce spune ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, de câteva zile: „Alegerile anticipate ar pune în mare pericol calificativul de investiții." România rămâne astfel pe ultima treaptă a categoriei investment grade, la granița cu junk-ul, ca elevul care abia abia ia 5 și se bucură că nu a picat.</p><p>De ce contează asta? Pentru că o retrogradare în „junk" ar însemna că fondurile de investiții care au mandate să investească doar în active investment grade ar fi obligate să vândă titlurile de stat românești. Adică s-ar scumpi împrumuturile țării, iar dobânzile pe care le plătim noi toți — la creditul la casă, la mașină, la card — ar crește și mai mult. România plătește deja peste 60 de miliarde de lei doar pe dobânzile la împrumuturile pentru acoperirea deficitelor, conform europarlamentarului PNL Siegfried Mureșan. Asta e mai mult decât bugetul întreg al Ministerului Educației. De câte ori.</p><p>Banca Națională a explicat deprecierea record a leului — euro a atins 5,3447 lei, nivel istoric — prin „multiplele crize prin care trecem". Instabilitate politică, deficit galopant, datorie în creștere. S&P a notat și ea asta. Menținerea ratingului nu e un premiu, e o amânare. Dacă România nu demonstrează prin bugetul pentru 2027 că poate reduce deficitul sustenabil, următoarea evaluare ar putea fi mai puțin îngăduitoare. Până atunci, Nazare spune „cumpăna nu a trecut complet" — ceea ce, din gura unui ministru interimar al Finanțelor, sună ca un diagnostic de medic: „trăiește, dar nu vă faceți iluzii".</p>